Ne puteți contacta pe site, pe Facebook sau la telefoanele: 0268 472 474 sau 0723584887

Biblia NTR - Vintage, Maro/Rosu (editia IV)
Biblia NTR - Vintage, Maro/Rosu (editia IV)

Biblia NTR - Vintage, Maro/Rosu (editia IV)

Livrare GRATIS cu Poșta Română la orice comandă peste 100 lei!

Distribuie

150,00 RON


Disponibil

  Adaugă în coș

Noua traducere revizuita in limba romana (NTR), o traducere actuala ce adapteaza sintaxa si limbajul, fara sa afecteze sensul textului original. 

 Detalii produs: 

  • coperta din imitatie de piele, maro/roșu
  • margini argintii 
  • index de cautare a cartilor Bibliei 
  • fermoar 
  • dimensiuni coperta: 140 x 220 mm

 Materiale auxiliare:

 

 

  • prefata 
  • note si explicatii referitoare la text 
  • unitati de greutati si masuri in Biblie

 

Cod produs: 19661
Limbă: Română

Prefață

La doar câțiva ani de la căderea regimului comunist din România în urma revoluției din 1989, International Bible Society (în prezent Biblica) se implică în contextul românesc și începe colaborarea cu profesori și studenți de la teologie pastorală din cadrul Institutului Biblic Emanuel din Oradea în vederea realizării unei noi traduceri a Bibliei în limba română.

Ideea de a oferi bisericilor evanghelice o Biblie tradusă direct din limba ebraică și aramaică (Vechiul Testament), respectiv greacă (Noul Testament), a prins contur și s-a concretizat într-un proiect de anvergură numit Noua Traducere Romanească.

Nevoia de a avea la dispoziție o traducere nouă prezentată într-un limbaj actual, după o perioadă în care versiunea Cornilescu fusese folosită în mediul neoprotestant timp de aproape un secol, s-a resimțit mai ales în rândul generației tinere, a cărei dorință ajuns să fie impărtășită și susținută treptat de generația celor vârstnici.

În 1921 Dumitru Cornilescu reușea o traducere care avea să lase o amprentă inalterabilă în sufletul evanghelic românesc pentru următorii 100 de ani, generând astfel un atașament emoțional profund în inimile credincioșilor. Versiunea Cornilescu a adăugat nu doar cuvinte noi în lexicul privat al multor oameni, dar a fost și motivul care a facut posibilă alfabetizarea multor altora. Copii și batrâni, ingineri și casnice, țărani și parlamentari, elevi și academicieni - generații și generații de oameni - au știut cu certitudine că aud și citesc Cuvântul lui Dumnezeu. Însă schimbările care au survenit în limba română de-a lungul ultimului secol, precum și noile descoperiri arheologice care au aruncat o lumină nouă asupra multor cuvinte sau expresii biblice, au fost suficient de importante încât să impună o nouă traducere a Bibliei în limba română, o traducere care să reîmprospăteze lexicul, adaptând sintaxa și limbajul la formele de exprimare caracteristice secolului XXI, dar care să păstreze în același timp specificul textului sacru și să nu sacrifice fidelitatea față de manuscrisele ebraice și grecești. International Bible Society a decis să investească timp, efort și resurse în proiectul Noua Traducere Romanească, implicând de-a lungul anilor numeroși teologi și filologi care să-și aducă aportul la realizarea unei traduceri mai acurate decât cea folosită în prezent și în același timp mai relevantă pentru generația actuală.

Astfel, după un deceniu de lucru intens la traducerea Textului Masoretic și a textului grecesc, prima ediție a NTR avea să cunoască lumina tiparului în anul 2007. Conștienți de impactul pe care o traducere nouă îl poate avea în societatea românească, dar mai ales în mediul neoprotestant, comitetul editorial a considerat necesar să lanseze prima ediție ca pe o versiune-pilot, urmând să preia ulterior reacțiile, opiniile și sugestiile altor pastori, bibliști, teologi sau profesori universitari de pe întreg cuprinsul țării. Considerând traducerea în sine un proces continuu, în care opiniile celor avizați sunt de mare importanță, coordonatorul proiectului a continuat să revizuiască prima ediție a NTR în conformitate cu sugestiile primite și să aducă noi teologi și filologi în echipa de revizuire, care să contribuie la verificarea și îmbunătățirea traducerii.

Tipărirea celei de-a doua ediții a NTR in anul 2014, al cărei text includea modificări efectuate între anii 2007-2010, a constituit un nou pas înspre realizarea scopului principal al inițiatorilor proiectului. Procesul de revizuire a constat atât în eliminarea greșelilor de ortografie majore, cât și în rectificarea traducerii anumitor pasaje care puteau fi redate într-un limbaj mai coerent. Textul a fost actualizat în conformitate cu numeroasele critici constructive provenite din partea pastorilor sau a profesorilor universitari din mediul teologic evanghelic, urmărindu-se, în mod special, opiniile bine fundamentate exegetic.

Perioada cuprinsă între anii 2010-2016 a fost marcată de înca un eveniment important in istoria implicării [Societatii] Biblica in societatea romanească. În paralel cu decizia de a susține în continuare procesul de revizuire riguroasă a NTR, [Societatea] Biblica a inițiat proiectul de traducere a notelor de studiu biblic din versiunea engleză cunoscută sub numele de NIV Study Bible Notes. Acest proiect urmează să fie finalizat în curând, notele de studiu urmând să fie incluse într-o viitoare ediție intitulată NTR Biblie de Studiu.

Schimbările care au apărut în ultimii ani atât în peisajul lingvistic general, cât și în contextul eclesial - evanghelic si ortodox deopotrivă - au provocat Biserica din România să abordeze diferit generația tânără, confruntată cu noi probleme și aflată în căutare de răspunsuri biblice clare la întrebările cu care se framântă. Lumea virtuală a explodat cu programe biblice gratuite care oferă cititorului literalmente zeci de traduceri ale textului ebraic si grecesc. În lipsa resurselor în limba română, cititorul care prețuiește, dar care nu cunoaște textul biblic în limbile originale, este constrâns să apeleze la traducerile, mai mult sau mai puțin bune, pe care le oferă aceste programe. Întrucât NTR este un proiect la care au lucrat specialiști consacrați în domeniul limbilor antice, cititorul poate fi sigur ca in NTR 2016 va avea acces la o traducere românească acurată și sensibilă la exigențele limbii române moderne. De asemenea, implicarea specialiștilor NTR în slujirea eclesială, nu doar în cea academică, face ca traducerea de față să fie profund sensibilă la chemarea pe care Biserica a primit-o de la Dumnezeu. Biserica iși împlinește eficient responsabilitatea care i-a fost încredințată și în masura în care dispune de o traducere corectă doctrinar, apreciată din punct de vedere literar și fidelă limbilor originale pe care le-a tradus. În sensul acesta, versiunea NTR 2016 oferă cititorului român o traducere la care s-a lucrat intens în ultimii ani. Ea se dorește a fi un instrument de informare și studiu adaptat cerințelor generației secolului XXI, un text potrivit pentru uzul liturgic și personal deopotrivă, o noua alternativă oferită atât celui implicat în slujirea din mediul eclesial, cât și cititorului de rând, care nu deține neaparat cunoștințe avansate în materie de teologie. În eforturile de a realiza o traducere relevantă pentru vorbitorul de limbă română de astăzi, traducătorii au ținut cont de inovațiile limbii române actuale din domeniul lexicului, al terminologiilor, al tiparelor sintactice, al strategiilor de comunicare, folosind totodată și termeni care, deși există în uzanța limbii române de câteva decenii, și-au păstrat expresivitatea și continuă să ramână potriviți pentru un text sacru.

Traducerea carților Vechiului și Noului Testament a trecut prin mai multe etape de-a lungul anilor, în vederea realizării unei traduceri unitare din punct de vedere teologic, fonologic, lexical, gramatical și stilistic. S-a optat pentru mai mult decât o traducere termen-cu-termen (metafrază), urmărindu-se nu numai fidelitatea față de manuscrise, ci și denotația și conotația termenilor, pentru a asigura un înțeles corespunzător fiecărui context în parte. Sensul termenilor a fost redat ținându-se cont de formele lingvistice folosite de scriitorii Bibliei. Traducerea intenționează să păstreze intactă forma pentru a folosi cea mai mare probabilitate lexicală, echivalentă pentru fiecare paragraf. Pentru a transmite clar sensul versetelor biblice, s-a urmărit ordinea naturală a cuvintelor, expresiilor și a frazelor folosite, specifică topicii limbii române. În contextele în care construcțiile gramaticale sau lexicale din textul Masoretic sau textul grecesc nu sunt adecvate pentru comunicarea mesajului în limba română, traducătorii au folosit echivalenții cei mai apropiați de limba-sursă și au inserat note de subsol pentru a indica forma existentă în limba originală. Dat fiind faptul că, în foarte multe cazuri, nu există sinonimie absolută, idealul echivalenței totale rămâne o imposibilitate. Cu toate acestea, s-a încercat redarea mesajului și intenției autorilor prin cel mai apropiat echivalent din limba română, acceptându-se variații în conformitate cu necesitățile comunicării. În Vechiul Testament, traducătorii au ales să alterneze constant între redarea literală a textului Masoretic și redarea dinamică a acestuia. Dacă în primul caz tendința firească este de a sacrifica elementele stilistice ale limbii în care se realizează traducerea, în cazul unei traduceri dinamice înclinația traducătorilor este aceea de a se depărta de textul ebraic. Pentru ca alternanța între cele două tendințe să aibă un reper, textul Masoretic a fost tradus ”literal pe cât este posibil și dinamic pe cât este necesar”. Această aplecare spre literalism se datorează considerației întregii echipe față de ”slovele” manuscriselor ebraice prin care, suntem convinși, cititorii vor fi atinși de ”Duhul” care le-a inspirat și le-a păstrat peste veacuri.

Având în vedere că în manuscrise există expresii cu mai multe valențe semantice și implicit cu mai multe posibilități de interpretare, colectivul editorial, ferm susținător al inspirației și ineranței Bibliei, a considerat necesar să elaboreze un aparat științific bogat în note de specialitate, comentarii detaliate care includ ultimele cercetări ale specialiștilor în domeniul biblic. Cele câteva sute de astfel de note informative sau explicative îi oferă cititorului lămuriri legate de multitudinea de interpretări ale termenilor ebraici sau grecești, precum și aspecte referitoare la istoria și geografia biblică, necesare atat pentru înțelegerea textului în sine, cât și pentru o cunoaștere amănunțită a lumii Vechiului și Noului Testament. Pentru a oferi o lecturare cât mai accesibilă, comitetul editorial al NTR 2016 a eliminat acele note de subsol al căror scop inițial a fost să clarifice dificultățile care există la nivelul manuscriselor ebraice și grecești. Pentru că autorii NTR ramân preocupați de integritatea textuală și doctrinară a Scripturii, soluționarea acestor probleme va face obiectul unui proiect pe care autorii NTR speră să îl facă public în anii următori. Până atunci, aparatul actual al notelor de subsol oferă o sursă bogată de explicații, cu ajutorul cărora cititorul va înțelege mai bine contextul lingvistic, istorico-social, geografic și religios al Scripturii.

Pentru traducerea Vechiului Testament (VT) s-a folosit textul Bibliei ebraice în versiunea publicată de Deutsche Bibelgesellschaft din Stuttgart (Biblia Hebraica Stuttgartensia [BHS], ed. K. Elliger si W. Rudolph, Stuttgart, 1967/77 [ediția a patra revizuită, 1990]), ediție critică standard a Textului Masoretic (TM), care folosește ca text de bază Codexul Leningrad (Codex Lenningradensis, marcat în studiile de specialitate cu litera L), cel mai vechi manuscris care conține întreg TM (anul 1008 d.Cr.), aflat acum în Sankt Petersburg. Anterior standardizării textului ebraic al VT a avut loc traducerea în greacă a VT ebraic, cunoscută sub numele de Septuaginta (LXX), traducere care a fost finalizată undeva în sec. al II-lea i.Cr. și care a constituit Scriptura Bisericii din primele secole. Cercetătorii au căzut de acord că, desi există diferențe între TM si LXX, studiul comparativ al celor două versiuni nu face altceva decât să îmbogățească perspectiva asupra mesajului VT, asupra istoriei transmiterii acestuia și asupra istoriei iudaismului în perioada dintre cele două Testamente. Ei sunt de parere că ceea ce merită evidențiat sunt corespondențele dintre cele două versiuni, concluzia finală fiind aceea că, în esență, este vorba despre aceeași Biblie. Unele din diferențele evidente dintre TM și LXX constau în faptul că LXX cuprinde și așa-numitele cărți deuterocanonice, în număr de 14, pe care TM nu le conține; în unele locuri, LXX prezintă versiuni mai scurte sau mai lungi ale anumitor paragrafe, decât TM; numerotarea Psalmilor 9-147 este diferită în cele două variante: fie TM desparte în două unii psalmi, fie LXX. Tradiția răsăriteană a traducerii VT, și în special cea românească, este bazată în principal pe LXX ca text de bază (textus receptus). Traducerea care este prefațată aici vine pe o tradiție protestantă a traducerii VT, care folosește TM ca text de bază. Prin urmare, cititorul avizat știe că diferențele de structură, de formă și, pe alocuri, de conținut, dintre unele traduceri românești ale Bibliei țin și de opțiunea traducătorilor vizavi de textul de bază folosit în traducere (LXX sau TM).

Pentru traducerea Noului Testament (NT) s-a folosit textul grecesc standard (Novum Testamentum Graece), așa cum se regăsește el în NA28 (Nestle-Aland) și UBS5, cele mai recente două versiuni editate de The Institute for New Testament Textual Research din cadrul Universității din Munster.

Alte particularități ale traducerii NTR 2016 sunt explicate dupa cum urmează: Acolo unde în TM apare așa-numitul Tetragrammaton (YHWH) s-a tradus cu DOMNUL, folosindu-se majuscule pentru întregul cuvânt. În pasajele din TM unde este folosit termenul Adonai s-a tradus cu Stăpânul. Construcția ebraică Yahweh Sabaoth a fost tradusă peste tot cu DOMNUL Oștirilor.

Atât pentru VT, cât și pentru NT s-a folosit paragraful ca unitate structurală de bază a textelor narative. Împarțirea textului pe paragrafe și enunțarea de titluri de paragraf a fost opțiunea traducătorilor. Aceste titluri au drept scop structurarea tematică și simplificarea citirii textului și ele nu trebuie considerate neapărat etaloane de interpretare a paragrafelor pe care le reprezintă.

Deoarece textele narative au uneori prea multe niveluri ale vorbirii, s-a optat, acolo unde avem dialog, pentru linia de dialog. Textele poetice au fost redate în formă poetică, cu versuri care intenționează să redea specificul poeziei ebraice, nu pe cel al poeziei moderne. Specificul poeziei ebraice este paralelismul ideilor, pe care traducătorii au încercat să-l scoată în evidență, în măsura în care acest lucru a fost posibil. Versurile au fost împărțite în strofe pe baza unui criteriu tematic.

Acolo unde textul în limba română pretinde, pentru claritate, prezența unui termen sau a unor termeni, care nu apar în limba originală, dar care sunt subînțeleși, acești termeni au fost incluși ca informație sugerată și evidențiați prin caractere italice (cursive).

În ce privește numele proprii, s-a ținut cont de tehnica împrumutului numelor străine în limba română, încercându-se păstrarea unui echilibru între transcrierea lor ebraică acurată și transcrierea pe filiera grecească, încetățenită în onomastica românească. Nu au fost modificate nume adânc înrădăcinate în uz, ca de exemplu Moise, Solomon, Samuel, Mardoheu etc.

O altă preocupare importantă a traducătorilor a fost aceea de a armoniza în detaliu pasajele paralele dintre cărțile Vechiului Testament, pasaje, care fie se regăsesc sub aceeași formă, fie exprimă, cu mici diferențe, aceleași idei. De asemenea au fost armonizate cu rigurozitate și textele paralele dintre Evangheliile Sinoptice, precum și versetele din VT care sunt citate în cărțile NT. Pentru o identificare mai ușoară a acestora s-au inserat referințele biblice la textul/textele de rigoare.

Ediția actuală 2021 conține mai puține note de subsol deoarece editorii au considerat că este mai înțelept să elimine notele de critică textuală și traducerile alternative de la textele dificile. Pe lângă acestea, s-a renunțat și la notele explicative care apăreau de mai multe ori în aceeași carte.

S-au păstrat în text unitățile de măsură și unitățile monetare originale, acestea fiind echivalate cu aproximație la note în termeni moderni. Prin elaborarea de note explicative și informative s-a urmărit să se scoată în evidență unele jocuri de cuvinte, detalii istorice, sociale, culturale, traducerea unor eufemisme și explicarea unor figuri de stil specifice limbii ebraice, dar necunoscute cititorului român, explicarea unor termeni tehnici etc. De asemenea, unele note prezintă traduceri alternative sau variante textuale ale unor termeni sau versete. Acolo unde sensul termenului, al propoziției sau al întregului verset este disputat de către cercetători, s-a menționat în mod onest la notă că sensul termenului/propoziției/versetului este nesigur, iar în unele cazuri au fost oferite și alte variante de traducere.

Întreaga echipă care a contribuit la traducerea acestei ediții a NTR Îi este recunoscătoare lui Dumnezeu pentru harul de a putea lua parte la această lucrare spre gloria Lui. Fie ca eforturile celor care au inițiat-o, au susținut-o și au realizat-o să reprezinte o ”jertfă de o mireasmă placută Domnului” și să fie de un real folos cititorilor săi.

Comitetul editorial al NTR

Aprilie 2021

Prefața la Biblia NTR ediția a IV-a

Comentarii și recenzii

Scrie o recenzie pentru acest produs

Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a scrie recenzii.