Închinarea creștină rămâne una dintre puținele activități ale ființelor umane în care se pot angaja de ambele părți ale veșniciei. Acolada închinării, deschisă odată cu punerea temeliilor Creației, așa cum relatează cartea Iov, se închide pe paginile Scripturii în Apocalipsa lui Ioan, carte preocupată cu celălalt capăt al istoriei omenirii. Scena tronului din capitolele 4-7, dominanta doxologiei în scrierea Ioanină, este plină de măreție, de mister, de grandoare și de venerație. Ea surprinde închinarea oferită lui Dumnezeu ca singurul răspuns pe deplin justificat pentru lucrările Sale de Creație și de Răscumpărare. Ioan este invitat să participe la închinarea din sala tronului și, prin cuvintele Scripturii, același privilegiu este acordat și bisericii. Adevărul cel mai remarcabil cu privire la această scenă este faptul că ea revelează esența închinării noastre. Când o biserică locală se adună la închinare, ea nu inițiază închinarea din sala tronului; ea doar se alătură unei închinări aflate deja în desfășurarea ei. Închinarea nu începe și nu se sfârșește cu noi, cu biserica noastră, cu generația noastră, și cu atât mai puțin cu mine. Noi nu facem altceva decât să ne unim cu întreaga creație într-un continuu Carmen Deo et Cristi, imnul de laudă închinat lui Dumnezeu și lui Cristos.
În cuvintele imnului Love Divine, All Loves Excelling al ilustrului scriitor de imnuri britanic Charles Wesley:
Încheie-Ți, astfel, noua Ta creație,
Fă-ne să fim puri și fără vină.
Arată-ne mântuirea Ta cea mare,
Pe deplin restaurată în Tine.
Transformați din slavă întru slavă,
Până în prezența Te ne vom așeza,
Până ne vom arunca cununile înaintea Ta,
Pierduți în uimire, dragoste și laudă.
Nu cunosc vreo carte care să trateze mai temeinic, mai amplu, mai interactiv și mai creativ tematica închinării creștine, nici una care să-l pregătească pe cititor mai bine pentru actul închinării. Dacă a fost scrisă vreodată o carte care să pună capăt nenumăratelor „războaie pe tema închinării”, aceasta este cartea pe care o ții în mână. Merită să fie citită; merită să fie pusă în practică; merită să i se dea șansa să reseteze viața de închinare personală și comunitară.
Radu Gheorghiță
Înălțarea Domnului
Mai 2021.
CUPRINS
1. Chemare la închinare………………………………………………………………….. 1
2. O perspectivă amplă ………………………………………………………………….. 13
3. Închinarea în VT: Legământul ……………………………………………………. 26
4. Închinarea în VT: Locul sfânt …………………………………………………….. 35
5. Închinarea în VT: Timp sacru și acțiuni sacre …………………………….. 45
6. Psalmii în închinare …………………………………………………………………… 56
7. Închinarea din sinagogă …………………………………………………………….. 69
8. Închinarea în Noul Testament ……………………………………………………. 78
9. Închinarea în Biserica Primară și post apostolică ……………………….. 89
10. Închinarea în Biserica medievală ……………………………………………… 100
11. Închinarea în Biserica din timpul Reformei și după Reformă …… 112
12. Forma închinării congregaționale …………………………………………….. 124
13. Muzica și artele în închinare …………………………………………………….. 141
14. Planificarea, pregătirea și conducerea închinării ………………………. 165
15. Pregătirea unui serviciu de închinare ……………………………………….. 183
16. Înnoirea închinării ……………………………………………………………………. 197
Editura Jubilate …………………………………………………………………………………….
I Comuniunea cu Dumnezeu …………………………………………………………………….
II Principii de traducere a cântecelor din alte limbi …………………………………
III Vernisaj — Ofrandă necurmată ………………………………………………………………
V Ofrande muzicale ………………………………………………………………………………..
VI Ofrande artistice …………………………………………………………………………………. X