John E. Sanders este un teolog american, profesor de studii religioase la Colegiul Hendrix din Arkansas. Născut din părinți metodiști în 1956, este licențiat al Trinity College (Illinois - 1979), a obținut masteratul la Wartburg Theological Seminary (1987) și doctoratul în teologie la Universitatea Africa de Sud (1996). Este căsătorit și are cinci copii (dintre care trei adoptați din India). Este cunoscut îndeobște pentru poziția sa în favoarea teismului deschis, dar și pentru scrieri în favoarea inclusivismului. Activitățile sale în educație și cercetare includ discipline precum lingvistica cognitivă, istoria creștinismului și gândirii creștine, concepția despre Dumnezeu și providența divină, concepțiile evanghelice despre iad și soarta celor neevanghelizați. Dintre cărțile publicate ca autor sau editor amintim The God Who Risks: A Theology of Providence; Does God Have a Future? A Debate on Divine Providence; No Other Name: An Investigation into the Destiny of the Unevangelized;Violence and the Atonement: Is the God of the Cross Violent?; The Openness of God: A Biblical Challenge to the Traditional Understanding of God.
Gabriel Fackre este profesor emerit de teologie la Andover Newton Theological School (Massachusetts), unde a predat timp de 25 de ani, înainte de pensionarea sa în 1996. S-a născut la 25 ianuarie 1926 în Jersey City, New Jersey, dintr-o mamă baptistă și un tată ortodox sirian. A crescut în Brooklyn, New York, și s-a căsătorit cu Dorothy Ashman (1945), o episcopaliană cu care a fost coleg la Bucknell University și la University of Chicago Divinity School. Au împreună cinci copii și opt nepoți. Și el și soția sa sunt membri ordinați ai clerului în denominația Biserica Unită a lui Hristos și au slujit împreună în congregații din zona Chicago și Pittsburgh, timp de doisprezece ani. Datorită istoriei lor personale, cei doi soți au avut de la început o preocupare intensă pentru ecumenism, lucru demonstrat de prima lor publicație împreună, Under the Steeple. Gabriel Fackre este un scriitor prolific, autor a numeroase monografii, articole și pamflete și coeditor sau colaborator în numeroase publicații. Este autor sau coautor a peste 25 cărți, dintre care amintimThe Christian Story: A Narrative Interpretation of Basic Christian Doctrine; The Doctrine of Revelation: A Narrative Interpretation; Ecumenical Faith in Evangelical Perspective; The Promise of Reinhold Niebuhr. A predat teologie și cultură la Lancaster Theological Seminary din Pennsylvania (1961-1970) și a fost profesor invitat sau vorbitor la 40 de universități, colegii și seminarii. Lucrările sale sunt găzduite în cadrul Colecțiilor Speciale din Biblioteca Seminarului Teologic Princeton, New Jersey.
Ronald H. Nash (1936 – 2006) a fost un apologet și filozof evanghelic, de confesiune baptistă, din tradiția calvinistă. A fost profesor de filozofie la Seminarul Teologic Reformat din Orlando, Florida, până în 2002 și în paralel a predat și la Seminarul Teologic Baptist de Sud (Louisville, Kentucky), între 1998-2005. S-a născut în Cleveland, Ohio, și a fost ordinat în 1956. A slujit deopotrivă în biserici baptiste și prezbiteriene. Licențiat al Barrington College, a obținut masteratul la Universitatea Brown din Providence, Rhode Island, și doctoratul în filozofie la Universitatea din Syracuse, New York (1964). A continuat cu studii postdoctorale la Universitatea Stanford în 1969. Timp de 27 de ani a fost șeful catedrei de filozofie și religie și directorul studiilor de licență în științele umaniste la Western Kentucky University. Între 1988-1991, Nash a activat în calitate de consilier al Comisiei pentru drepturi civile a SUA. În 1991 și 1992, a ținut prelegeri la Moscova pe tema „Dumnezeu și economia“. A predat cursuri pe tema concepției despre lume și viață în Hong Kong și de istoria Bisericii în Londra. Cu o carieră didactică de peste 40 de ani, s-a remarcat pentru pozițiile sale în favoarea particularismului în teologie, a școlii austriece de gândire economică și a criticilor aduse stângii evanghelice. A fost autor sau coautor a peste 30 de lucrări, dintre care amintim Life's Ultimate Questions; Worldviews in Conflict: Choosing Christianity in a World of Ideas ; Is Jesus the Only Savior?; Social Justice And The Christian Church; The Meaning of History; Poverty and Wealth: The Christian Debate over Capitalism; Why the Left Is Not Right: The Religious Left – Who They Are and What They Believe; Poverty and Wealth: Why Socialism Doesn't Work; Christian Faith and Historical Understanding. A fost căsătorit cu Betty Jane și au avut doi copii, Jeffrey și Jennifer. Seminarul Teologic Reformat a organizat în campusul din Orlando un serviciu memorial public în cinstea sa.
TRADUCĂTOR: Ovidiu Nedu
SUBIECT: Care este soarta celor care mor fără să fi auzit vreodată Evanghelia lui Hristos? Sunt toţi „păgânii“ pierduţi? Există vreo şansă ca oamenii care nu au auzit niciodată despre Isus să fie mântuiţi?
DISPONIBILITATE: disponibilă (lansată în 10 decembrie 2014)
REZUMAT:
Cum mai putem să susţinem că Dumnezeu este atotbun, atotcunoscător şi atotputernic, dacă Isus este singurul Mântuitor şi nimeni nu este mântuit decât prin El? Dacă Dumnezeu a hotărât că Isus este singurul mijloc pentru mântuirea oamenilor, acest lucru nu ridică semne de întrebare cu privire la bunătatea, puterea şi cunoaşterea lui Dumnezeu? Care este soarta celor care mor fără să fi auzit vreodată Evanghelia lui Hristos? Sunt toţi „păgânii“ pierduţi? Există vreo şansă ca oamenii care nu au auzit niciodată despre Isus să fie mântuiţi?
Astfel de întrebări aduc în atenție una dintre cele mai greu de înţeles, mai provocatoare şi mai persistente probleme cu care s-au confruntat creştinii. Cele două credinţe centrale ale creştinismului, şi anume dorinţa lui Dumnezeu de a mântui şi Isus ca unicul Mântuitor (finalitatea şi particularitatea mântuirii) constituie limitele în cadrul cărora vor fi dezbătute răspunsurile propuse la complexa problemă a sorții celor neevanghelizaţi. Fiecare dintre cei trei autori care şi-au adus contribuţia la acest volum, deși refuză să sacrifice importanţa supremă a lui Isus Hristos pe altarul pluralismului modern, răspund diferit. Nash susţine concepția numită „teoria ispăşirii limitate (sau definite)“, conform căreia Isus a murit pentru un anumit grup de oameni, cei aleşi. Fackre şi Sanders, pe de altă parte, susţin concepția cunoscută ca „teoria ispăşirii nelimitate (sau nedefinite)“, conform căreia Isus a murit pentru toți oamenii, fie ei creştini sau necreştini.
Ronald Nash expune o teorie pe care el o denumeşterestrictivism. Conform acestei teorii, Dumnezeu oferă mântuire doar în Isus Hristos şi, pentru ca un om să fie mântuit, trebuie să ia cunoştinţă de lucrarea lui Hristos şi să creadă în Isus înainte de a muri. Dumnezeu a rânduit, în autoritatea Sa divină, mijloacele prin care poate fi mântuit un om, și anume, doar prin mesajul Evangheliei – altă posibilitate nu există.
John Sanders adoptă o poziţie cunoscută drept inclusivism. Conform acestei teorii, Dumnezeu îi mântuieşte pe oameni doar datorită lucrării lui Hristos, însă un om ar putea fi mântuit chiar şi în cazul în care nu cunoaște nimic despre Hristos. Dumnezeu le oferă oamenilor mântuirea, dacă îşi exercită credinţa în Dumnezeu, așa cum li S-a revelat lor prin creaţie şi prin providenţă.
Gabriel Fackre propune o teorie pe care el o numește teoria perseverenţei divine (numită uneori şi teoria evanghelizării post-mortem). În conformitate cu această teorie, celor care mor fără să fi auzit Evanghelia li se oferă ocazia de a fi mântuiţi după moarte. Dumnezeu nu condamnă pe nimeni înainte de a vedea cum Îi răspunde persoana în cauză lui Hristos.
Scopul acestei cărți este să-i ajute pe cititori să devină mai bine informaţi cu privire la opiniile, întrebările şi versetele de bază care au relevanţă în privinţa subiectului discutat. Cei care vor dori să cunoască mai mult, vor găsi și o listă de lecturi suplimentare. Autorii nu consideră că dețin ultimul cuvânt cu privire la tema abordată, dar își prezintă punctul de vedere cu încredințarea că argumentarea oferită, precum și reacțiile la pozițiile adoptate de ceilalți coautori vor fi de folos celor care se confruntă cu această problemă atât de controversată să își clarifice propria poziția, dar și să înțeleagă mai bine de ce alții sunt de altă opinie.