Fiul risipitor nu a vrut să trăiască în prezența tatălui său. Fiul cel mare nu a știut cum să trăiască în prezența tatălui său. Amândoi aveau aceeași problemă – își doreau petreceri fără tatăl lor. Fiul cel mic și-a irosit partea de moștenire, în timp ce fiul cel mare a muncit ca un sclav în mijlocul ei – încercând să dobândească ceea ce a refuzat să primească. Cererea este un privilegiu al fiilor, o autoritate ascunsă orfanilor.
Dumnezeu, Creatorul întregii omeniri, Își dorește să îți fie Tată. Când ucenicii I-au cerut lui Isus să-i învețe să se roage, primele două cuvinte pe care le-a spus El, „Tatăl nostru”, au dat tonul și au stabilit realitatea întregii rugăciuni. Dacă aceste două cuvinte nu ne cuprind inima, celelalte cuvinte își pierd contextul, precum și favoarea implicită care vine din acea relație personală dinamică.
Există anumite chei pentru a ne primi moștenirea care sunt absolut necesare împlinirii destinului nostru. Fiul risipitor a fost restaurat prin dragostea și mila tatălui său, însă ceea ce i-a completat și împuternicit viața a fost celebrarea tatălui său. Haina ta cea mai bună se află în dulapul Său. Este timpul să intri în celebrarea Tatălui!