Un crestin nu e o persoana care este, mai mult sau mai putin, religioasa. Un crestin nu e o persoana care îsi traieste viata dupa o lista de reguli: „Ce sa faci” si „Ce sa nu faci”.
Dumnezeu nu Se va socoti cu noi pe asemenea temeiuri. Nici nu ne va judeca pe baza numarului sau a naturii pacatelor noastre. El are o singura baza pentru judecata; orice alta baza nu ar fi corecta, caci oamenii, prin nastere, educatie, avantaje, temperament s.a.m.d. ar fi sau favorizati, sau defavorizati. Acea baza pentru judecata este, si va fi: „Ce facem cu Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos?”… Dumnezeu L-a rânduit sa fie Domn si Mântuitor al tuturor oamenilor.
El nu ne va întreba la judecata: Câte pacate ai savârsit?”. ci „Ce ai facut cu Fiul Meu?” Nu e nevoie sa Îl respingem violent sau sa luptam vehement împotriva Lui, cum a facut Saul. Putem, cu exact aceeasi pierdere vesnica, sa-L respingem pur si simplu; sa spunem „Nu” si sa ne închidem fata de El; sau sa-L ignoram de-a dreptul. În oricare dintre cazuri, suntem la fel de pierduti.