Impactul imaginii, după cum știm, poate fi mult mai puternic decât cel al cuvintelor, iar filmul este mai seducător, în general, decât un roman sau o carte. Or tocmai din aceste motive sunt absolut necesare niște strategii de „lectură” a filmelor.
Ținând cont că avem practic acces nelimitat la producții dintre cele mai diverse, este un moment bun ca, pe lângă vizionarea filmelor pentru divertisment și deconectare, să ne și educăm puțin. Să ne ascuțim spiritul critic, să conștientizăm că suntem destinatarii unor discursuri ideologizate și să nu (mai) rămânem niște victime naive și sigure ale mesajelor împachetate în fascinante ambalaje vizuale, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru noi ca persoane și comunități, în egală măsură.
Dionis Bodiu este licențiat în informatică, pasionat de filme și, în general, de studiul mijloacelor de comunicare a mesajului creștin în diferite domenii ale culturii: cinematografie, muzică, literatură, arte frumoase, mediul virtual. În anul 2015, a obținut un masterat în teologie la Universitatea din București cu lucrarea de disertație ce stă la baza cărții Sacrul prin film: O abordare simbolică a discursului teologic în cinematografie (2018).
Cuprins
Chiar ştim să ne uităm la filme
Convenţii de notare a filmelor
Introducere
1. Limbagj cinematografic
2. Căi de înţelegere
3. Evitare - filmul ca ofensă
4. Precauţii - filmul ca predică
5. Dialog - filmul ca fereastră spre o nouă înţelegere a lumii
6. Asumare - ai prins ideea?
7. Povara mărturiei - filmul ca responsabilitate
8. Ferice de cei ce au vazut?
Lista cu sugestii şi recomandări filme