"Părăsind închisoarea în care am stat izolat de restul lumii, aduceam cu mine 356 de poeme pe care le-am predicat în singurătatea celulei mele. Am publicat câteva din acestea în cartea "Predici în celula singuratică." Ele au fost atât de bine primite încât am considerat necesar să ofer o nouă culegere din aceste întreţineri pe care le-am încredinţat în exclusivitate îngerilor. Dar puteţi merge alături de mine? Nu trebuie să comparaţi gândurile unui captiv imobilizat, într-o celulă întunecoasă şi infectă, ani în şir, cu acelea care vă trec prin minte stând în apartamentul dumneavoastră confortabil sau într-o adunare creştină plină de viaţă. Încercaţi mai degrabă să înţelegeţi ceea ce gândesc milioanele de creştini din închisorile comuniste când sunt asaltaţi de îndoieli, de disperare, ca să nu mai vorbim de boli şi torturi.
Citiţi cartea aceasta cu dragoste faţă de cei ce se confruntă cu suferinţe de nedescris, fără a încerca s-o comparaţi cu un corp de doctrină. Noi nu aveam în închisoare Biblia şi uitasem teologia." - Richard Wurmbrand
Cuprins:
Prefaţă
Cum se formează un mesager
Strigaţi către Domnul cu strigăte de bucurie
Chipul meu
A asculta şi a vedea
Chinurile imaginaţiei erotice
Maria vede totul
Ceea ce rămâne prin credinţa mea
Mama
Gândirea imprecisă
Religia exoterică
Problemele bisericii subterane
Voi veţi sta în partea dreaptă
Adevăratul învăţător al bisericii
Sarea este bună
Credeţi în ceea ce vine din inimă
Genealogii sumbre, plictisitoare
Dumnezeu este pasiunea mea
Rugăciune pentru cei morţi
A deveni nebun
Ei nu au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singurul
Epilog