Am citit cu lacrimi in ochi aceasta poveste impresionanta a fetitei pe care n-a iubit-o nimeni devenind femeia pe care Dumnezeu a ales-o si a folosit-o. Din punct de vedere uman, copilaria lui Dorie marcata de o cruzime incredibila si o respingere totala ar fi trebuit sa faca din ea un adult instabil din punct de vedere emotional, inversunat. Insa, Cristos, ca noul ei Salvator, a salvat-o si, putin cate putin a transformat-o intr-un adult echilibrat.
Am fost miscata de modul în care Dorie a fost incurajata in mod miraculos de singura ei posesiune materiala, un mic Nou Testament, in timpul singuratatii ei ingrozitoare în lume. Ea a subliniat, a memorat si s-a agatat de promisiunile din el. Era singurul ei prieten. Insa s-a dovedit a fi suficient.
Aceasta istorisire arata cum o persoana poate lasa o imagine de sine de o uratenie totala nu doar pentru acceptarea si dragostea lui Dumnezeu ci si pentru o slujire plina de succes a Lui. Este o imagine minunata a lui Cristos care intelege, Ii pasa si ridica un copil neiubit, batut si neglijat, ai apoi il vindeca si previne in mod miraculos o cicatrice emotionala permanenta.
Insa pentru mine cea mai frumoasa parte a vietii lui Dorie este faptul ca acum isi foloseste acele experiente din copilarie pentru a ajuta alti copii batuti sa treaca peste ranile lor, aducandu-le aceeasi speranta pe care a gasit-o si ea – Isus.
Evelyn Christenson