„Predicator” şi „idolatrie” – au ce căuta aceste două cuvinte unul lângă altul?
Apostolul Ioan îşi încheie cea dintâi epistolă cu rugămintea următoare: „Copilaşilor, păziţi-vă de idoli” (1 Ioan 5:21) – credincioşii sunt îndemnaţi să fie vigilenţi faţă de tentaţiile insidioase de orice natură.
Tot ceea ce e valabil pentru viaţa creştină şi pentru orice lucrare, în general, se aplică şi predicării, în particular, iar avertismentul lui Ioan trebuie aplicat şi predicatorilor care pot cădea lesne pradă diverselor forme de idolatrie asociate cu chemarea lor.
Cu perspicacitate şi înţelepciune, Derek Tidball inventariază o listă de idoli la care predicatorii sunt în mod deosebit vulnerabili, încadrându-i în patru categorii: idolii sinelui, idolii veacului, idolii slujbei de predicare şi idolii lucrării.
„Derek Tidball are iarăşi dreptate. Într-o manieră creativă, el se ocupă de riscul potenţial ca predicarea să devină un idol pentru predicator, insistând mai ales pe modul în care amvonul poate fi deturnat pentru a consolida autoritatea şi popularitatea predicatorului şi dovedeşte că alunecarea în această ispită reprezintă, de fapt, o formă de idolatrie... Cartea merită cântărită cu atenţie.”
Kenneth L. Swetland, Gordon-Conwell Theological Seminary