Însemnări autobiografice
La o întrunire de familie, fratele său mai mare Corneliu care era medic emerit şi profesor universitar a spus:
"Când ţi-ai ales drumul tău aparte în viaţă, Emile, noi toţi fraţii tăi ziceam că eşti greşit. După atâţia ani, vreau să spun un lucru: tu ai avut dreptate şi noi toţi am fost greşiţi. Tata voia să fii preot. I-ai împlinit cu prisosinţă dorinţa, căci eşti mai mult decât un preot."
Prefaţa editurii
Viaţa şi activitatea acestui slujitor al lui Dumnezeu a fost o epistolă vie văzută şi citită de mulţi oameni. Chiar dacă nu mai este printre noi exemplul vieţii sale ne poate influenţa şi astăzi.
Născut într-o familie de preoţi, renegat de tată şi renunţând el însuşi la slujba de preot, alege o viaţă modestă, cu multe privaţiuni de dragul Domnului Isus. Ca şi Moise altădată, "a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului."
Dragostea pentru Domnul Isus şi pentru sufletele pierdute a făcut din Emil Constantinescu un evanghelist neobosit. A fost un deschizător de drumuri pe tărânul Evangheliei în multe localităţi şi mai ales în zona Giurgiului.
Deşi a fost întâmpinat de multe ori cu împotrivire, dumnealui nu a dat înapoi, ci a rămas credincios adevărului, astfel că mulţi dintre noi dacă am auzit Evanghelia se datorează dragostei lui Dumnezeu, dar şi râvnei neobosite a acestui smerit lucrător.
Numai veşnicia va descoperi mulţimea sufletelor câştigate prin Cuvântul vestit de Emil Constantinescu.
Cuprins
Prefaţa Editurii
Însemnări
Familia, părinţii, copilăria
În seminar; adolescenţa
După absolvirea seminarului
Întoarcerea la Dumnezeu
Credinţa înnoieşte viaţa
Lupte sufleteşti; probleme de conştiinţă
În serviciul militar
Profesor la Pucioasa
Căsătoria
Profesor la Giurgiu
În război
Profesor la Bucureşti
Completare din partea copiilolr
Lumina mea este Hristos (poezie)