Creştinismul de-a lungul secolelor îl va ajuta pe student să înţeleagă prezentul din scrutarea atentă a trecutului. Cât este de important ca Biserica să-şi articuleze credinţa sub forma unor crezuri se poate înţelege cel mai bine dacă ne uităm la dezvoltarea ei de-a lungul timpului. In plus, studiul apariţiei diferitelor confesiuni în interiorul creştinismului ne conştientizează încă o dată de acele probleme doctrinare sau practice care au dus în trecut la separări între biserici, dar, în acelaşi timp, ne dă certitudinea că Biserica lui Cristos este în esenţă una singură, prin credinţa într-un Domn comun. Earle E. Cairns, a absolvit Seminarul Teologic Prezbiterian din Omaha şi Universitatea din Nebrasca. Este membru al Societăţii Americane de Istoria Bisericii, al Asociaţiei Istorice Americane şi al Conferinţei pentru Credinţă şi Istorie. Dr. Cairns a fost profesor de istorie la Colegiul Wheaton din 1943 până în 1977.
Cartea de faţă se adresează în primul rând studenţilor de seminare şi de institute teologice, dar şi tuturor acelora dornici să cunoască mai multe despre trecutul de două ori milenar al creştinismului. Earle Cairns scrie istoria creştinismului din perspectiva credinţei. Pornind de la afirmaţia lui Augustin că „derularea istoriei umane se face înspre şi apoi dinspre Cruce", el argumentează că „istoria Bisericii îl prezintă pe Duhul lui Dumnezeu lucrând prin Biserică. Concepţia lui despre istorie nu este nici optimistă, nici pesimistă, ci mai degrabă o combinaţie realistă a ambelor, pe care el o numeşte optimism pesimist; cu alte cuvinte, Cairns este convins de eşecul omului şi se bazează pe revelaţia incontestabilă din partea lui Dumnezeu şi pe harul Lui. De asemenea, urmăreşte manifestarea gloriei lui Dumnezeu în toată desfăşurarea istoriei până în prezent. Punându-ne în mână această carte, Dr. Cairns ne dă nouă, creştinilor, prilejul să înţelegem mai bine extraordinara zestre spirituală pe care am moştenit-o de la înaintaşii noştri în credinţă.
CUPRINS
Prefață
Introducere
ISTORIA BISERICII PRIMARE (5 Î.CR. - 590 D.CR.)
RĂSPÂNDIREA CREȘTINISMULUI ÎN IMPERIU PÂNĂ ÎN ANUL 100
1. Împlinirea vremii
2. Pe această Piatră
3. Mai întâi iudeului
4. Apoi grecului
5. Cărțile și pergamentele
6. Cu episcopii și diaconii
LUPTA VECHII BISERICI CATOLICE IMPERIALE PENTRU SUPRAVIEȚUIRE, 100-313
7. Cristos sau Cezar
8. Basme sau doctrina sănătoasă
9. Lupta înflăcărată pentru credință
10. Biserica strânge rândurile
SUPREMAȚIA VECHII BISERICI IMPERIALE, 313-590
11. Biserica este confruntată cu Imperiul și cu barbarii
12. Controverse în concilii și dezvoltarea crezului
13. Epoca de aur a părinților Bisericii
14. Creștinismul mănăstirilor
15. Evoluții ierarhice și liturgice
ISTORIA BISERICII MEDIEVALE (590-1517)
APARIȚIA IMPERIULUI ȘI A CREȘTINISMULUI LATIN-TEUTONIC, 590-800
16. Primul papă medieval
17. Pierderi și expansiune în creștinătate
18. Refacerea Imperiului în Apus
FLUX ȘI REFLUX ÎN RELAȚIILE DINTRE BISERICĂ ȘI STAT, 800-1054
19. Apariția Sfântului Imperiu Roman
20. Trezire spirituală și schismă în Biserică
SUPREMAȚIA PAPALITĂȚII, 1054-1305
21. Apogeul puterii papale
22. Cruciați și reformatori
23. Erudiția și închinarea medievală
APUSUL EPOCII MEDIEVALE ȘI ZORII MODERNITĂȚII, 1305-1517
24. Încercări de reformă internă
25. Papalitatea înfruntă opoziția externă
ISTORIA BISERICII MODERNE ÎNCEPÂND CU 1517
REFORMA ȘI CONTRAREFORMA, 1517-1648
26. Cadrul Reformei
27. Luther și Reforma în Germania
28. Reforma în Elveția
29. Credința reformată dincolo de granițele Elveției
30. Reforma și puritanismul în Anglia
31. Contrareforma și evaluarea
RAȚIONALISM, TREZIRE SPIRITUALĂ ȘI CONFESIONALISM, 1648-1789
32. Stabilirea creștinismului în America de Nord
33. Raționalism, trezire spirituală și romano-catolicism
TREZIRE SPIRITUALĂ, MISIUNI ȘI MODERNISM, 1789-1914
34. Victorii și vicisitudini romano-catolice, 1789-1914
35. Religia și Reforma în Marea Britanie și Europa
36. Dușmani ai credinței
37. Biserica americană în epoca națională
BISERICA ȘI SOCIETATEA ÎN TENSIUNE DUPĂ 1914
38. Biserica și ordinea socială
39. Schimbări în teologie și structură
Concluzii: Probleme și perspective