Ne puteți contacta pe site, pe Facebook sau la telefoanele: 0268 472 474 sau 0723584887

Biblie mare, margini aurii, fara index, coperta maro inchis
Biblie mare, margini aurii, fara index, coperta maro inchis

Biblie mare, margini aurii, fara index, coperta maro inchis

 
0,0 (0 vot(uri))
Livrare GRATIS cu Poșta Română la orice comandă peste 100 lei!
Doar în luna Iunie:
10% reducere la toate produsele pentru copii
, în limita stocului disponibil!

Distribuie

106,50 RON


Disponibil

  Adaugă în coș

Biblie mare, copertă din imitație piele, margini aurii

Conține Plan de citire a Bibliei într-un an

Cod produs: 19553
Greutate: 0,726kg
Limbă: Română

Comentarii și recenzii

Scrie o recenzie pentru acest produs

Trebuie să fii autentificat(ă) pentru a scrie recenzii.

Dumitru Cornilescu
Dumitru Cornilescu

Dumitru Cornilescu (n. 4 aprilie 1891, Slașoma, județul Mehedinți - d. 1975, Montreux, Elveția) a fost ierodiacon și autor al unei traduceri în limba română a Bibliei, publicată în 1921 de Societatea Evanghelică din România, organizație fondată de Dumitru Cornilescu și prințesa Ralu Callimachi. Adoptată de Societatea Biblică Britanică în 1923 și publicată în 1924 cu revizuiri, traducerea Cornilescu a rămas până în prezent cea mai răspândită versiune în rândul confesiunilor protestante (inclusiv cele neoprotestante).
Deși folosită inclusiv în mediul ortodox, îndeosebi în perioada comunistă, această traducere nu a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, deoarece Cornilescu a părăsit Biserica Ortodoxă, datorită recepției traducerilor Societății Evanghelice de către Biserica O. Română, fiind unul dintre fondatorii Bisericii Evanghelice Române[necesită citare].

Popularitatea acestei versiuni se explică prin numărul mare de reeditări (în 1931, 1942, 1946 etc., cu o nouă revizuire în 1989, cu noi tiraje în 1990, 1996, 2000, 2002, 2005).

În urma unor puternice divergențe doctrinare cu cercurile teologice ale vremii, Cornilescu este sfătuit de însuși Patriarhul Miron Cristea să plece pentru o vreme din România, motiv pentru care acesta a plecat în Germania (Bad Blankenburg). Ulterior, a locuit o vreme în Anglia, iar apoi s-a stabilit în Elveția, unde a și decedat în anul 1975.

Dumitru Cornilescu a fost admis la Seminarul Central în 1904. A fost coleg, între alții, cu Ion Dobre, care ulterior avea să-și ia numele Nichifor Crainic. După absolvirea seminarului a devenit student al Facultății de Teologie din București. În toată această perioadă s-a remarcat deja ca traducător, fiind considerat de arhimandritul Iuliu Scriban (redactorul-șef al revistei Biserica Ortodoxă Română), drept „un om deprins a scrie și a exprima ideile cât se poate de limpede și de corect”, sau „cel mai harnic dintre teologii tineri pe ogorul scrisului creștinesc.”.

Cornilescu a absolvit Facultatea de Teologie în 1916 (Diploma 7.872 din 1916). În acea perioadă intrase deja în monahism, având metania la Mănăstirea Dobrovăț, dar primise îngăduința chiriarhului său, Nicodim Munteanu, pentru a face o traducere a Bibliei la conacul familiei Callimachi de la Stâncești, Botoșani.

Traducerea Bibliei în limba română modernă, respectiv limba care se vorbea în primul sfert de veac al secolului XX, care i-a luat 4 ani, a fost începută de Cornilescu în înțelegere cu principesa Ralu Callimachi, cea care a finanțat tipărirea Noului Testament în 1920 și a Bibliei în 1921.


Patru dintre copii lui Teodor și Zenaida Callimachi: Ralu, Zenaida, Smaranda și Jean
Principesa (înregistrată în registrul de nașteri cu numele de Ralou Marie Pulcherie Zénaïde), s-a născut la Nisa pe 22 septembrie 1867 (stil vechi), fiind fiica cea mai mare a lui Teodor și Zenaida Callimachi (născută Moruzi). S-a stins din viață la 9 februarie 1944 la Salcea, ultima informație referitoare la ea provenind dintr-o scrisoare datată aprilie 1941, când Ralu era în vârstă de 73 de ani și trăia modest într-o căsuță din București. A mai avut 2 frați și 2 surori: Alexandru (n. 1866-1918), Zenaida (n. 1870), Smaranda (n. 1871) și Ioan (n. 1880).

În perioada când și-a început Cornilescu activitatea, Biblia fusese tradusă și tipărită în numeroase rânduri de Societatea Biblică Britanică (prima ediție integrală 1871, revizuită și republicată în 1873 și 1874, 1905, 1911). Conform reglementărilor introduse de Cuza, toate aceste ediții au fost tipărite cu caractere latine. Prima versiune oficială a Sfântului Sinod a fost tipărită în 1914. Textul acesteia reprezenta revizuirea Bibliei de la Buzău (1854-1856) tipărit de episcopul Filotei.

Activitatea de traducător a lui Cornilescu a început de timpuriu, simultan cu cea publicistică, între primele sale articole numărându-se: „O trebuință a vremurilor de acum” (după o scriere a pastorului elvețian Frank Thomas, 1862-1928), în Păstorul ortodox, IX (1910), 12.

Cornilescu obișnuia să traducă broșuri de teologie evanghelică încă din anii de seminar. Catalogul Bibiliotecii Academiei Române conține circa 40 de broșuri traduse de el în perioada 1922-1925.

Imboldul traducerii este sintetizat în întrebarea pe care și-a pus-o: "Dacă viața creștină a poporului izvorăște din cunoașterea Bibliei, iar eu nu pot înțelege ce este scris acolo, cum va înțelege oare poporul?".

Traducerea Bibliei în limba română modernă, respectiv limba care se vorbea în primul sfert de veac al secolului XX, care i-a luat 4 ani, a fost începută de Cornilescu din cauza dificultății limbajului utilizat de traducerile Bibliei existente în acea vreme.

Fragment preluat din https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Cornilescu