Romanul Cer Aprins este povestea de neuitat a călătoriei unei tinere curajoase pentru a se descoperi nu atât pe sine, cât pe Dumnezeul care o iubeşte.
La paisprezece ani, Willa Obenchain a fost răpită de indienii mohawk, care i-au spus Cer-Aprins, pentru părul arămiu şi zvâcnirea din sufletul ei.
Însă anii petrecuţi printre indieni nu au reuşit să-i stingă dorul de cei pe care îi lăsase în urmă. Astfel, cu inima strânsă, femeia părăseşte clanul, apucând-o de-a lungul râurilor, prin munţi, spre frontiera cu New Yorkul.
Dar apropierea de casă nu-i potoleşte spiritul. Dimpotrivă. Din cine ştie ce motiv de nepătruns, Marele şi Bunul Dumnezeu aşzase aici, în calea ei, un scoţian rănit, întins pe jos, dar Cel Preaînalt îi indepărtase pe atâţia alţii de care ea fusese legată. Casa în care a copilărit era în paragină, părinţii ei – daţi dispăruţi – au fost suspectaţi de a fi tory, iar Richard Waring, pe care odată îl admirase atât de mult, a ajuns să profite de pe urma ororilor războiului şi să pretindă drepturile asupra pământului Obenchain.
Şi parcă ultima fărâmă de linişte se risipi la reîntâlnirea cu fratele său mohawk, cu care nu împărţea nicio picătură de sânge, dar care îi trezise atâtea amintiri ce îi inteţeau durerea în piept şi o puseseră pe gânduri: Să se întoarcă împreună cu Îmblânzitorul-de-Cai, acum că renunţase să mai fie Cer-Aprins? Şi atunci, ce se va alege de Neil MacGregor, botanistul care îi stricase orice plan pentru o viaţă solitară? Şi ce se va alege de teritoriul familiei?
Femeia cu părul de foc a iubit două familii şi a trăit două feluri de viaţă, dar acum trebuie să aleagă cui îşi încredinţează inima.