Nu este oare viața un lucru extraordinar? Când suntem tineri, toți suntem nerăbdători să ajungem în viitor; timpul pare să treacă așa de lent, așa de letargic. Nu ne gândim să trăim momentul de față, ci ne gândim la ceea ce se va întâmpla, la fericirea viitoare. Totul depinde de ceea ce ni se poate întâmpla sau de ceea ce nu ni se poate întâmpla, și tot timpul ne întindem spre înainte cu neliniște excesivă. Apoi ajungem într-o etapă în care obosim de toate acestea și simțim că nu am făcut decât să vânăm iluzii, și începem să ne afundăm într-un soi de cinism. În cele din urmă, ajungem într-o etapă în care ni se pare că timpul galopează și totul vine și pleacă așa de repede, iar noi încercăm să ne ținem de prezent fiindcă viitorul va sosi prea curând.
Atunci cum trebuie trăită viața această?
Citește și vei vedea singurul mod în care putem trăi și muri bine: „Avraam a plecat fără șă știe unde se duce…”