Apocalipsa a fost și rămâne o carte al cărei înțeles este disputat de multe școli de interpretare. În volumul de față, vom insista pe rolul Vechiului Testament în decodarea mesajului ei. Este suficient să citim cartea ca să observăm multitudinea de aluzii la Vechiul Testament. Pentru cititorul nefamiliarizat cu această primă parte a Scripturii, tocmai natura aluzivă a scrierii face dificilă recunoaşterea şi înţelegerea punţilor pe care Ioan le aruncă în mod intenţionat în spaţiul revelaţiei vechi-testamentale. Raţiunea unui astfel de demers din partea autorului este justificată de faptul că singurul teren comun între el și destinatarii scrierii lui era tocmai Vechiul Testament. Ioan foloseşte deci arsenalul lingvistic al Vechiul Testament ca să comunice celor şapte bisericii mesajul primit într-o haină atât de neobişnuită.
În capitolele 4 şi 5, ale Apocalipsei, se deschide cerul ca să pricepem suveranitatea şi strategia tronului lui Dumnezeu. În capitolele 6-11, istoria este parcursă pe linia blestemului, pornind din Genesa, până la sfârşitul ei. În capitolele 12-14, reparcurgem aceeaşi istorie, dar, de data aceasta, pe linia binecuvântării. În urma judecăţii de la sfârşitul capitolului 14, grâul este adunat în grânarul lui Dumnezeu, iar strugurii sunt călcaţi în teascul vinului mâniei lui Dumnezeu, iar imaginile din capitolele 15 şi 16 ne ajută să vizualizăm aceste lucruri. Capitolele 17-18 detaliază judecarea şi pedepsirea Curvei celei mari, a Ierusalimului apostat. Iar faptul că Ioan juxtapune Curva cea mare cu Mireasa, ne invită să le comparăm şi să alegem, cu înţelepciune, cu care ne asociem. Cartea se încheie cu patru tablouri de final de istorie: revenirea lui Hristos (19:11-21), domnia de o mie de ani (20:1-10), judecata finală (20:11-15), Noul Ierusalim, un cer nou şi un pământ nou (cap. 21-22). Încheierea cărţii (22:6-21) subliniază cu multă forţă trei lucruri majore, în nădejdea că ne va ajuta să cântărim importanţa pe care am dat-o acestora în interpretarea cărţii: (1) natura profetică a scrierii, (2) dimensiunea urgenţei în împlinirea evenimentelor profeţite şi (3) centralitatea Domnului Isus Hristos, prin care moştenim toate promisiunile scrise în cartea aceasta, Apocalipsa.
Cuprins
Prefaţa la volumul II 9
Abordarea culoarului profetic 13
Patru şcoli de interpretare a Apocalipsei 13
Codul Apocalipsei trebuie căutat în Scriptură 16
Apocalipsa şi Vechiul Testament 26
Concluzii 34
Apocalipsa 4:1 – 5:14 45
4:1-11 Sala tronului ceresc 47
5:1-7 Vrednicia Mielului 55
5:8-14 Celebrarea vredniciei Mielului 64
Relevanţa capitolelor 4 şi 5 pentru bisericile Apocalipsei 78
Concluzii 83
Apocalipsa 6:1 – 11:19 85
Relaţia dintre peceţi 87
6:1-2 Ruperea primei peceţi 90
6:3-4 Ruperea peceţii a doua 100
6:5-6 Ruperea peceţii a treia 103
6:7-8 Ruperea peceţii a patra 106
Cei patru călăreţi în lumina blestemului din Genesa 107
Cei patru călăreţi văzuţi în lumina profeţiilor împotriva Ierusalimului 110
6:9-11 Ruperea peceţii a cincea 118
6:12-17 Ruperea peceţii a şasea 120
Concluzii legate de natura primelor şase peceţi 123
Apocalipsa 7:1-17 131
7:1-3 Amânarea revărsării mâniei lui Dumnezeu 132
7:4-8 Pecetluirea slujitorilor lui Dumnezeu 139
7:9-17 Mulţimea dinaintea scaunului de domnie 141
Relevanţa capitolului 7 pentru bisericile Apocalipsei 147
Apocalipsa 8:1 – 9:21 149
8:1-6 Ruperea peceţii a şaptea 149
O privire de ansamblu asupra celor şapte trâmbiţe 156
8:7 Prima trâmbiţă 160
8:8-9 Trâmbiţa a doua 163
8:10-11 Trâmbiţa a treia 167
8:12 Trâmbiţa a patra 169
8:13 Mesajul vulturului 173
9:1-12 Trâmbiţa a cincea 173
9:13-21 Trâmbiţa a şasea 180
Apocalipsa 10:1 – 11:19 189
10:1-7 Anunţarea sfârşitului 189
10:8-11 Trebuie să prooroceşti din nou 192
11:1-2 Măsurarea Templului 199
11:3-14 Cei doi martori 211
11:15-18 Trâmbiţa a şaptea 229
11:19 Deschiderea Templului ceresc 238
Apocalipsa 12:1 – 14:20 243
O scurtă recapitulare a ruperii peceţilor 244
Istoria binecuvântării creionată de capitolele 12-14 245
Apocalipsa 12:1-16 247
12:1-6 Femeia, Balaurul şi Pruncul 248
12:7-12 Războiul din cer 266
12:13-17 Dezlănţuirea Diavolului pe pământ 272
Relevanţa imaginii din Apocalipsa 12 pentru cele şapte biserici 276
Apocalipsa 13:1-18 279
13:1-10 Prima fiară 280
13:11-17 Fiara a doua 287
13:18 Numărul fiarei – 666 289
Apocalipsa 14:1-20 313
14:1-5 Mielul şi cei o sută patruzeci şi patru de mii 313
14:6-11 Mesajul celor trei îngeri 318
14:12-13 Atenţionarea adresată bisericilor 322
14:14-16 Secerişul 323
14:17-20 Culesul viei şi călcarea strugurilor în teasc 325
Concluzii 329
Apocalipsa 15:1-16:21 331
Apocalipsa 15:1-8 333
15:1-5 Cântarea lui Moise şi a Mielului 333
15:5-8 Ceasul socotelilor 338
Apocalipsa 16:1-21 347
16:1-9 Primele patru potire 347
16:10-21 Ultimele trei potire 350
Apocalipsa 17:1 – 19:10 357
Locul lui Israel în cartea Apocalipsa 357
Împletirea dimensiunilor locale şi globale în Apocalipsa 362
Curva cea mare şi celelalte femei din Apocalipsa 367
17:1-6 Babilonul cel mare 371
17:7-12 Fiara cu şapte capete şi zece coarne 379
17:13-14 Războiul fiarei cu Mielul şi cu urmaşii Lui 382
17:15-18 Femeia despuiată şi arsă de către fiară 384
18:1-3 Anunţul solului ceresc 385
18:4 Atenţionarea 387
18:5-20 Vinovăţia şi pedepsirea Ierusalimului 389
18:21-24 În ea a fost găsit sângele tuturor celor ce au fost junghiaţi pe pământ 393
19:1-10 Curva cea mare şi Mireasa Mielului 394
Relevanţa textului pentru bisericile din Apocalipsa 397
Relevanţa cărţii pentru noi 399
Apocalipsa 19:11-21 403
19:11-16 Călăreţul de pe calul alb şi oştirea lui 404
19:17-21 Prinderea fiarei şi a proorocului mincinos 425
Apocalipsa 20:1-15 431
20:1-3 Legarea lui Satan 437
20:4-6 Domnia de o mie de ani 445
20:7-10 Ultima zvâcnire a Balaurului 454
20:10 Diavolul aruncat în Iazul de foc 461
20:11-15 Judecata 463
Apocalipsa 21:1 – 22:5 481
21:1-8 Partea de moştenire a biruitorilor şi a celor biruiţi 481
21:9 – 22:5 Noul Ierusalim 497
Apocalipsa 22:6-21 513
Bibliografie 523